Ardașcheia
10 Aprilie 2022
Durata: 6 ore cu odihne Distanța: 10 km Diferența de nivel: 750 m Dificultate: medie
Anul trecut, ziua mea de naștere a fost atât de reușită încât l-am organizat la fel și anul acesta. https://www.eke.ro/rolunk/eke-var/ (Aici pot să găsești) Cazarea noastră a fost din nou la Ekevár din satul Moldovenești, care este deținută de Asociația Carpaților Transilvăneni. https://www.eke.ro/rolunk/eke-var/
Munții Trascăului dețin atât de multe locuri frumoase, încât în fiecare ani putem descoperi locuri noi pentru admirat. Anul acesta, am ales vârful Ardașcheia.
Toată săptămâna, 18 oameni au fost îngrijorați de vremea de sâmbătă, care până la urmă a fost acceptabilă, a plouat numai câteva picături.
Sâmbătă dimineața, din centrul satului Rimetea, de la fântâna principală, am pornit pe una dintre străduțele satului, urmând indicatorul de banda roșie
. După câțiva metri, a început să picure. Ieșind din sat, au apărut pelerinele și cineva m-a întrebat dacă nu ne întoarcem, “cârciuma este deschisă”.
Desigur, nu ne-am întors înapoi, ci am continuat să urcăm pe drumul de pământ dintre câmpuri. Traseul nostru a ajuns la o bifurcație, ne-am odihnit puțin, pelerinele au ajuns deja înapoi în rucsac. Piatra secuiască de vizavi, era din ce în ce mai vizibilă, ieșind din spatele caselor din Rimetea. Am continuat drumul pe banda roșie, urcând pe sub pădure. Soarele strălucea pe alocuri, dar de cele mai multe ori se ascundea în spatele norilor, care nu puteau umbri pașii veseli ai companiei. După o ascensiune mai abruptă, ne-am odihnit la un izvor din apropiere, mâncând niște ciocolată. Terenul era presărat cu stânci proeminente, iar creasta de deasupra noastră era deja vizibilă, dar era înconjurat de nori.
INFORMAȚIE UTILĂ: Pe acest traseu există o sursa de apă potabilă.
Am continuat pe poteca marcată cu bandă roșie, iar la un moment dat potecă s-a lărgit și a cotit brusc la stânga, AICI ne-am abătut de la poteca marcată și am continuat drept în sus ⇑ spre creastă pe o potecă nemarcată.
INFORMAȚIE UTILĂ: Poate am scris că este o cale nemarcată, dar este bine bătătorită. Am descoperit marcaje vechi cu puncte albastre
pe copaci. Pe vremuri, acest drum era marcat, dar nu a fost întreținut și marcajul a fost dat uitării. Poate că în hărțile vechi se mai găsește, dar eu am folosit o hartă electronică, pe care nu era.
Poteca noastră s-a urcat abrupt în sus pe o luncă, apoi în pădure și în cele din urmă pe creastă. Vântul era mai puternic pe aici, am căutat un loc mai ferit, unde ne-am adăpostit pentru a ne lua prânzul înainte să urcăm pe vârf. Priveliștea era minunată, am putut vedea depresiunea din fața noastră, inclusiv vârful Piatra Secuiului, cheile Vălișoarei, vârful Data, Coltești și cetatea Coltești. Mâncarea și băutura ne-au dat energie nouă echipei deja obosită.
După popas, am pornit în pași repezi pe creastă spre vârful din apropiere, aprox 1 km. În partea aceasta nu prea aveam vedere la valea de lângă noi, după părerea noastră în aceasta vale a plouat. Poteca era uneori lată, uneori îngustă, mergeam pe pietre, sau chiar sub copaci dărâmați.
Am ajuns la limita zăpezii în apropierea vârfului Ardașcheia 1249 m. Ajungând în vârf, bucuria a fost imensă. Priveliște era panoramică, am început să facem poze, dar s-a înnorat și au reapărut pelerinele.
Coborârea l-am făcut pe aceași traseu pe care am urcat, dar razele soarelui deja ne încălzeau. Dacă ai făcut drumeții, cu siguranță, ai simțit că drumul de întoarcere este cumva întotdeauna mai rapid. Și noi am simțit la fel. Aproape în jumătate de timp, am coborât înapoi la mașini.
În Rimetea, după o încercare nereușită de a mânca langoș, ne-am îndreptat spre cazare pentru a începe gătitul gulașului pentru cină.
Gașca a fost puțin obosită, dar nu e de mirare, după aproximativ 700 m diferență de nivel și 10 km. Mulțumesc frumos pentru companie și pentru perseverență! Sper să rămână o amintire plăcută pentru toată lumea, pentru mine cu siguranță!
După cum a scris Brigi, Ekevár ne așteaptă înapoi!